Râmnicu Vâlcea — The hilly capital that tourists keep making fun of
Râmnicu Vâlcea este capitala județului Vâlcea, situată în poalele Carpaților Meridionali, pe malul Oltului. Orașul are o reputație — nu încă cea mai coaptă din România, dar dacă te descurgi până aici, n-ai decepționat. Are muntele în spate, râul în față, un centru istoric care a rămas integrat în dimensiunea unui oraș mic, și o scena de tineri care practică freeclimbing pe pereții de vară din apropierea orașului. Râmnicu Vâlcea are și ceva ce cele mai multe alte capitali de județ nu au: intenția de a fi frumoasă, fără pretenții.
Cum ajungi?
Mașină: Din București, ia A1 spre Vest, ieși la Râmnicu Vâlcea în ~2h 15min (170km). Parcare ușor în centrul vechi, fără stres.
Autobuz: Autogara București South → Râmnicu Vâlcea în ~2h 30min, bilete de la 30-50.
Tren: Trenul regiunea, București Nord → Râmnicu Vâlcea în ~2h 30min, bilete de la 25. Stația e în centrul orașului, 5 min de la centrul vechi.
Ce faci?
Parcul din centrul orașului e un adevărat lucru rar în România: un parc urban care nu e doar iarbă și copaci. Are o alee de tei vechi, un mic lac în care copiii pescuiesc în weekend, și un mic teatru la scară în care localnicii pun spectacole de vară. E locul unde oamenii se întâlnesc după serviciu și schimbă povesti înainte de a se duce acasă. Nu e turistic, e autentic. E unul dintre cele mai liniștite locuri dintr-un oraș care nu e recunoscut pentru liniște.
Biserica Neo-Mușatin din centrul vechi — 17th-century building cu portal de piatră și fresci vechi în interior. Nu e Biserica din București, e ceva mai mic, mai liniștit, fără aglomerație. Intrare ~3.
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie are o colecție de câteva mii de artefacte din Vâlcea — de la preistorie la perioada comunistă. Intrarea e puțină și că nu e prea inspirată, dar dacă ești în oraș și nu știi ce să faci, ai găsit-l aici. Preț ~5.
Muntele Cozia este la ~30km de oraș, traseu de drumetie de ~4h la întoarcere, iar priveliștea de la vârf e una dintre cele mai frumoase din Carpații Meridionali. Dacă ești în Râmnicu Vâlcea și ai o zi liberă, îți arată bine să faci Muntele Cozia în 4-5h pe jos.
Unde mănânci?
Restaurantul La Pas în centrul vechi, cu mâncare tradițională românească la prețuri corecte. Sarmale ~18, mici ~15, bere sticlă ~7. Recomandă sarmalele cu varză dulce, facute pe loc.
Bucătăria Valceana cu specific local, aproape de Parcul Central. Paprikash de pui ~20, ciorbă de burtă ~12, clătite ~8. Prețuri prietenoase, porții mari nu e luată în calcul când vii din afara orașului.
Terasa Olt pe malul Oltului cu vedere spre râu. Pizza ~14, paste ~17, bere ~5. Bună pentru prânz în afară de programul de masă atunci când ai chef să stai pe mal lângă apa și să vezi corăbiile.
Unde stai?
Pensiunea Carpați ~110 pe noapte pentru două persoane, baie privată, mic dejun inclus. Aproape de centrul vechi, ceea ce îți permite să te plimbi pe jos în toate direcțiile.
Hotel Valcea ~160 pe noapte, camere simple, curate, corect. E în centrul orașului, aproape de teatru și parcuri. Nu are spațiu de oaspeți, are un curte în spate în care poți sta la o bere.
Casă de oaspeți la Bucovina ~80 pe noapte, 10 min de autogară. Păstrători locali, oameni prietenoși, prețuri corecte. Două camere, baie comună. Bună pentru tineri și perioade scurte.
Cât costă?
Sarmale: 18
Mici: 15
Bere: 5-7
Muzeu județean: 5
Intrare Muntele Cozia: fermă liberă (traseu de drumetie)
O noapte pensiune: 80-110
Autobuz București-Râmnicu Vâlcea: 30-50
Sfat Insider
Când ești în lugojul Vecel, ai cum timp, descoperă-n satul în care se face cele mai bune prune de România — Râmnicu Vâlcea e în centrul secțiunii de prune a județului Vâlcea, iar în septembrie, străzile din apropierea orașului se transformă în târguri de prune. Nu sunt de publicitate, nu sunt de pretenții. Oamenii iau prune de la ei din grădină, le pun pe măsuță la taraba din fața casei și le vând pe loc. Cumpără o duzină de prune, le mănânci pe loc, și poftă bună.
Peisaje și natură
Oltul care traversează orașul în mijloc face ca orice priveliște să aibă un element de râu în ea. È Râmnicu Vâlcea are și dealurile din jur — dealul Dealurile din jur ale orașului nu sunt înalte, dar sunt acoperite cu pădure și paie verzi, iar la răsărit, lumina se stinge peste Olt în modul în care numai Dunărea face la Constanța. Între dealuri și ape, ai aer curat, ai liniște, ai o perspectivă care justifică, fără cuvinte, de ce oamenii s-au stabilit în această parte a județului încă din zilele daco-romane.
Muntele Cozia, cu 30km de oraș, e punctul de furtună al regiunii. Traseul de la intrarea în parcul național până la vârful Cozia e de ~4h, iar pe varianta mai scurtă (~2h 30min) ajungi la un picior de munte cu mâncare tradițională, o mică stațiune de schior și o vedere de 360 grade peste județele Vâlcea și Argeș. Nu fiți prea grabi — cea mai frumoasă parte a Coziei nu e la vârf, ci drumul însuși.
Când să vii?
Primăvara (aprilie-mai), când nucile din acest oraș sunt înmugurești și dealurile în jurul orașului sunt înverzite de iarbă proaspătă, Râmnicu Vâlcea are un aer de prospetime care nu o găsești în alte orașe din Oltenia. Prețuri moderate, temperaturi potriviți pentru plimbări.
Vara (iunie-august) e perioada în care se programează Festivalul de Film din Râmnicu Vâlcea (de obicei în luna august) și în care oamenii ies în parcuri seara cu bere și muzică. Dacă vrei să vezi cetatea din oraș în vara, merge-o seara când soarele e pe Olt și lumina e caldă.
Toamna (septembrie-octombrie) e perioada garnerilor, a prietenilor și a postărilor pe Instagram cu Olympics înaintea grădinii, sau, dacă nu ești fan de asemenea lucruri, a ce va bună din grădină prin vis direct din coz. Prețuri scăzute pe pensiuni, animalele de casă prin Dealurile din jur primesc acasă.
Iarna (ianuarie-februarie) arrive în Râmnicu Vâlcea la ~7-10 grade sub zero, iar muntele Cozia devine un loc de schi pentru cei care nu vrea să se bage în lume. Prețuri foarte mici pe toate serviciile și case de oaspeți. Este unul dintre cele mai liniștite perioade a anului, dacă nu ești fan de lume.
Cultură și oameni
Râmnicu Vâlcea are o istorie de rahat comunist și un oraș care încercă să se elibereze de acel eticheta. Nu există o identitate comunitară puternică în oraș, în sensul că oamenii nu se identifică neapărat cu Vâlcea ca o entitate, dar există o identitate de apartenență la Oltenia care traversează totul. Oamenii din oraș sunt liniști, nu vorbesc mult cu străinii, dar dacă intri în cârciuma din centrul vechi și începi să vorbești cu bătrânii, vei auzi povești din secolele trecute pe care nimeni nu ți le-ar spune în cărți.
Este un oraș în tranziție — tinerii pleacă la București sau în străinătate, bătrânii rămân, și se vede și pe străzile, și pe locurile de joacă, și pe terasă la malul Oltului. Nu e un oraș în declin, e un oraș care și-a luat o pauză după ani de reflecție. Dacă rămâneți o seară în centrul vechi, veți vedea ce înțeleg.
Final
Râmnicu Vâlcea nu are nice reviews pe internet, nu are călători pe la bloguri străine, nu are resorturi de lux. Dar dacă vrei să vezi o parte a Olteniei care a rămas autentică, să gândești un pic și baza răsăritului peste Olt, Râmnicu Vâlcea este un loc unde poți veni și poți sta câteva zile fără a fi în stare de a o lăsa.
P.S. Dacă ți-a plăcut, dă un ochi și pe aplicația Nino! — link aici: apple.co/4kpeHtZ