Azuga — Stațiunea unde ski-ul încă costă mai puțin decât berea la Brașov

May 18

Nu știai că aveai ce să faci în weekend în Azuga? Și nimeni știe încă. E stațiunea din Prahova pe care toată lumea o trece pe la ea pentru a merge la Peleș, dar nu se oprește niciodată. Asta inseamna ca ai cele mai ieftine bilete de ski din țară, zero aglomerări și vibe de sat de munte, nu de resort de tip anumit.

Cum Ajungi?

Mașina: Din București pe DN1, apoi DN71 către Azuga — 1h45min, ~120 km. Parcare în stațiune e gratuită, doar că e nevoie să ajungi înainte de 8, altfel plătești 15 în zona centrală.
Trenul: CFR curează direct la Azuga din București (Gara de Nord), ~2h30min, ~25. Stația e la înălțimea de ~1000 m, deci trebuie să mergi pe jos ~10 minute până la pârtie.
Autobuzul: Pătraș și Atelierul — pleacă de la Gara de Nord, ~35, 2h15min în funcție de traficul pe DN71.
Masă de transfer (taxi/uber): Din Brașov ~35-40, ~30 min. Din Sinaia ~15-20, ~15 min.

Ce Faci?

Pârtia Azuga — are 2 pârtii principale (luciul Azuga și luciul Cota 1400), o jumătate de oraș cu jumps și un cable-cars pentru începători. Bilete pe o zi: 80, pe 4 ore: 50. Compară cu Sinaia unde îți iau 120 pe o zi fără să te uiți în jur. Pentru încălzit și凹凸, mergi pe zona deîncercare.

Cabana Ciucaș — 2h drum pe jos de la stațiune, ~1400 m altitudine, vedere directă asupra Prahovei. Dacă nu ești o persoană de trekking, nu merge — e o potecă ușoară, dar pentru un ceangău ca tine trebuie să te obosești puțin. Merita pentru vedere la răsărit, dacă te trezești încă din noapte.

Biserica de lemn din Azuga — din 1794, în mijlocul orașului, încă funcționează ca biserică. Fă o intrare înăuntru pentru iconițe din lemn din secolul al XIX-lea. Nu-ți cere bani, dar lasă o donație pentru parohie.

Muzeul Mineritului din Azuga — 8 intrare, arată cum a fost să trăiești și să muncești în munte în anii 1950. Muzeul are și o mină de carbită scuipă veche în care te poți coborî ~200 m cu ghid.

Vârful Neamțu — cel mai înalt punct din imediata vecinătate ~1900 m, drum de ~3h dus-întors. Nu merge dacă nu ești încălzit cu echipament și veste impermeabilă. Pe vară, drumul nu este marcat — trebuie să mergi cu harta și compas (sau gps pe telefon).

Unde Mănânci?

La Ursachi — pe strada principală, lângă biserică. Mâncare de casă: ciorbă de burtă la 15, sarmale la 25, și un prăjitură de mere pe care o faceți în casă la bunica lui. Nu mergi la el pe seara de sărbători — e închis. Zilnic 10-17.

Pizzeraya Nino — nu, nu e Nino, e Pizzeraya Nino. Deschisă până la 22, iază de la 28, pizza cu parmezan și spinach la 35. Ca în Italia? Nu. Ca în Azuga? Da. E cel mai așteptat loc după o zi de schi.

Lăptăria lui Popescu — lângă stația de tren, începe la 5 dimineața. Ia un iaurt la 4, un castravete în saramură la 3, și o cafea la 6. Cei mai mulți localnici își iau micul dejun aici în fiecare zi.

Unde Stai?

Pensiunea Valea Azuga (~120/noapte, cu micul dejun) — în mijlocul pădurii de brad, la 5 minute de pârtie. Camerele sunt mici, dar au calorifere care funcționează și iepureă (netul, nu e de casă). Proprietarul e fost schior, te poate da ponturi pe care nu le găsești pe Google. Rezervați cu 2 săptămâni în avans în sezon de schi — plen.

Hotel Azuga (~220/noapte) — în centrul stațiunii, acolo unde era vechiul hotel din anii 1980 reconstruit. Camerele sunt decente, baie comună la etaj (nu, nu e de la 5 stele, e logic). Are un restaurant în subsol cu mâncare la 35-45.

Cabana Maria (~350/noapte, pentru 2-3 persoane) — o casă de lemn la 2000 m altitudine, acces doar pe jos (30 minute de la ultima stație de cable-cars). Nu are curent, dar are soba de lemne și apă de la izvor. E pentru cei care vor să fugă de tot și să stea lângă brazi și tăcere.

Cât Costă?

Bilet de ski pe 4 ore: 50
Bilet de ski pe o zi: 80
Încercare de schi (1h, cu instructor): 35
Ciorbă de burtă: 15
Pizza la Pizzeraya Nino: 35
Noapte la Pensiunea Valea Azuga: 120
Călătorie București-Azuga în autobuz: 35
Intrare la Muzeul Mineritului: 8
Prăjitură de mere la La Ursachi: 12

Nici măcar nu scriu prețul la beri — nu vreau să te sperii. Dar nu e prea rău, nu ca în alte stațiuni din zonă unde te iau 25 pe o bere mică.

Sfat Insider

Dacă mergeți în weekend de sărbători în Azuga, NU fiti în listă pe la Cabana Ciucaș dacă nu vrei să mai fugi în restul săptămânii de așteptare. Vino pe joi sau vineri noaptea. Iar dacă vrei să mergi la schi într-o zi de vineri, ajunge la pârtie înainte de 7 — ai pârtia întreagă pentru tine timp de 2h până ce se trezesc ceilalți cu oameni cu țigări la bar.

Peisaje și Natură

Azuga stă la ~1300 m altitudine, închisă de munții Ciucaș și Baiului. Valea în care se află e îngustă și dreaptă, cu apa râului Prahova curgând pe lângă ea (nu e frumoasă, e limpede și rece). De sus, vezi întreaga Bazin Prahovean — de la Sinaia la Bușteni și până la Predeal — și în zilele clare vezi chiar și București, ca un nor de fum în depărtare.

Pădurea de brad care înconjoară stațiunea are poteci marcate — în primăvară sunt înmuguriți cu narcise sălbătice, în toamnă frunzele sunt roșii și portocalii. Nu se compară cu Transfăgărășan, dar nu are nimeni. În weekendul de sărbători în câteva ore, parcă ești singur în munte.

Când să vii?

Decembrie și ianuarie — cel mai bun sezon de schi. Zăpadă e de la altitudinea de ~1000 m, și pe pârtiile din Azuga e destulă. Prețuri la maxim între 15 decembrie și 10 ianuarie, apoi scad. Vântul e mai puțin decât în Sinaia, fiind că valea este mai adâncă — nu te vei îngheța ca acolo.

Mai și iunie — seasonul secret. Nimeni nu este acolo, prețurile la cazare sunt la 30-40% din prețul din sezon de schi, și poți face trekking pe Ciucaș fără nimeni în cale. Dacă nu vrei să mergi la schi, e cel mai bun moment pentru a veni aici, nu există nici un motiv pentru care să vii în iulie când totul e plin de oameni și beri.

Să eviți perioada 15 februarie - 15 martie — acei 3 săptămâni când toți elevii din țară vin în Azuga. Pârtiile sunt pline, prețurile cresc și atmosfera nu mai este de relaxare, ci de aglomerare.

Cultură și oameni

Azuga nu a fost niciodată un oraș — a fost întotdeauna un sat de munte cu oameni care muncesc în pădure sau în mine. În anii 1970, când s-a construit stațiunea, s-au adus oameni din toată țara pentru a lucra la hoteluri și pârtii. Asta înseamnă că azi vei găsi oameni din Maramureș, din Banat, din Moldova — toți care au rămas aici și au transformat satul în stațiune, dar nu și-au uitat la rădăcină.

Localnicii sunt direct, mai ales dacă mergeți la La Ursachi. Nu există "serveri care dansază" în Azuga — există doar oameni care îți dau mâncare și îți spun cum stă treaba. Dacă stai în pensiune și discuți cu proprietarul, probabil îți va explica cum a ajuns aici din județul vecin și de ce nu a plecat niciodată.

Final

Azuga e pentru cei care vor să ia schi, dar nu vor să plătească prețul de la Sinaia. E pentru cei care vor să existe în munte, nu în stațiune. Nu are marile atracții ale竞ălții zone, dar are ceva mai rar: liniștea. Nu și-ar păstra sufletul dacă ar fi atras turiști în număr mare. Încă nu sunt.

P.S. Dacă ți-a plăcut, dă un ochi și pe aplicația Nino! — link aici: apple.co/4kpeHtZ

Nino! Editorial